2021

Proiectul își propune cercetarea patrimoniului cultural-artistic din perspectiva dimensiunii identitare, țintind acea constelație de factori care conferă unicitate și originalitate produsului artistic autohton. Problematica identitară va fi dezbătută în strânsă legătură cu cea a multiculturalismului și cea a interculturalității, în raza cercetării intrând în cazul de față dialogul cultural european – ambientul în care a apărut și există produsul cultural de care ne ocupăm. Se vor pune în ecuație şi resorturile sociale ale fenomenului artistic, potențialul lui modelator pe planul mentalităților dominante, capacitatea lui de a coaliza comunitatea umană care l-a generat. Cercetarea va constitui un demers arborescent, care va accede spre teoria identității în cultură și artă, modalitățile de captare și transmitere a elementului identitar, interacțiunea identitar-intercultural, strategiile de prezervare a însemnelor identitare în epoca globalizării. Studiul va înainta concomitent pe palierul artelor audiovizuale şi pe palierul artelor vizuale. În sfera audiovizualelor se profilează următoarele zone de interes: discursul dramaturgic și cel teatral din perspectiva autenticității identitare, paradigma identitară în filmul de ficțiune, în cel documentar şi în cel de animaţie din Republica Moldova (văzute prin prisma mitologiei, filosofiei culturii, antropologiei, etnopsihologiei), relațiile culturii media cu matricea identitară, adaptarea regională şi locală a cântării religioase bizantine, aportul interpreţilor basarabeani la evoluţia artei lirice, pendularea între identitar şi universal a componisticii contemporane basarabene, memoria culturală a muzicii non- academice neotradiționale. Şi în domeniul artelor plastice, decorative și arhitecturii se vor delimita anumite teritorii genuistice şi tematice, al căror potenţial identitar fie că nu a fost developat în niciun fel, fie că a fost abordat tangenţial şi insuficient. În vizorul cercetătorilor vor intra: motivele epico-folclorice din grafica de carte moldovenească (edițiile din perioada postbelică), grafica miniatură, creația artiștilor plastici basarabeni în contextul avangardei europene, particularităţile asimilării influenţelor alogene în arhitectura de apărare a Țării Moldovei (în cadrul noii direcții științifice castelologia comparată), marca identitară a obiectivelor arhitectonice moldoveneşti cu datare incertă din antichitatea târzie până în epoca modernă, profilul arhitectural al orașului Chișinău în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (din perspectiva dezvoltării istorico-urbanistice), specificul arhitectonic al edificiilor publice cu destinație de spectacol din Republica Moldova, performanţele scenografiei din Republica Moldova.