2011

Pentru descrierea spectrelor de fotoemisie în materialele high-Tc dopate cu electroni va fi propus un model microscopic pentru interacţia electron-electron si electron-fonon, în cadrul căruia va fi calculata renormarea spectrului electronic (self-energia, dispersia, intensitatea spectrală). Va fi determinată dependenţa parametrilor principali de temperatura şi concentraţia electronilor în fazele normală şi supraconductibilă. Teoria diagramatică dezvoltată pentru sistemele puternic corelate şi nedegenerate va fi generalizată pentru cazul degenerării orbitale duble. Modelele CEM şi QGSM propuse anterior vor fi dezvoltate şi generalizate pentru descrierea reacţiilor nucleare într-un domeniu larg de energii, luând în considerare particularităţile interacţiunilor hadron-hadron şi ale câmpului mediu nuclear format în ciocnirile ionilor grei. Va fi obţinut potenţialul termodinamic relevant pentru descrierea tranziţiei de fază şi determinarea ordinului acestei tranziţii în baza modelelor fenomenologice. Vor fi analizate spectrele de masă invariante în sistemele de doi pioni şi doi fotoni produşi în reacţiile d C, p C si d Cu la energiile Nuclotronului din IUCN, Dubna, în scopul evidenţierii unor structuri rezonante (particule) noi. Va fi studiată ecuaţia de stare şi determinaţi coeficienţii cinetici (viscozitate liniara şi de volum) ai materiei nucleare în modelul câmpului relativistic mediu.

2012

Va fi calculat potenţialul termodinamic în cazul corelaţiilor electronice puternice în materiale supraconductibile, determinîndu-se şi condiţia de staţionaritate a acestuia. Vor fi calculate rezistenţa specifica şi coeficientul termoelectric în sisteme cuasibidimensionale cu spectrul energetic anizotropic şi determinate particularităţile dependenţei lor de temperatură. Rezultatele calculelor vor fi comparate cu datele experimentale pentru materiale cu temperaturi critice înalte obţinute în baza FeAs. Va fi dezvoltată o metodă originală pentru descrierea termodinamicii nanomagneţilor, ce ţine cont de efectele de suprafaţă. Pe baza acesteia se va construi teoria anomaliilor observate în magnetizarea nanoparticulelor la temperaturi sub 70 K. Vor vi dezvoltate si generalizate modelele CEM si QGSM, propuse anterior pentru descrierea reacţiilor nucleare într-un domeniu larg de energii cu accentul pe producţia particulelor şi fragmentelor stranii. Va fi continuată analiza spectrelor de masă invariantă în sistemele de doi pioni şi doi fotoni produşi în reacţiile nucleare la energiile Nuclotronului din IUCN, Dubna în scopul evidenţierii unor structuri rezonante (particule) noi.

2013

Va fi obţinut un set de ecuaţii fundamentale ale funcţiilor Green general valabile pentru electronii impurităţii Anderson-Holstein. În baza lor va fi calculată renormarea energiei norului de fononi al unui polaron localizat pe impuritate. Vor fi stabilite condiţiile de trecere ale unui sistem cuazibidimensional în starea undei densităţii de spin comensurabile şi incomensurabile, determinate dependenţele temperaturii de trecere în faza magnetica şi componentele parametrului de ordine de concentraţia impurităţii şi orientării câmpului magnetic. Vor fi obţinute expresii analitice pentru dependenţele magnetiării şi capacităţii termice de temperatură în nanostructuri, incluzând efectele de dimensiune, formă şi condiţiile de suprafaţă. Expresiile analitice vor fi comparate cu calculele şi simulările numerice pentru clusteri şi alte structuri. În baza modelului cu strune quark-gluonice (QGSM) vor fi studiate: a) mecanismul de absorbţie de potenţialul nuclear din zona spectator a particulelor Lambda şi descompunerea ulterioară a nucleelor reziduale cu stranietate prin formarea fragmentelor stranii şi b) formarea fragmentelor uşoare stranii prin mecanismul de coalescenţă a nucleonilor şi hiperonilor după etapa cascade a reacţiei. Modificarea modelului QGSM pentru o descriere adecvată a spectrelor pionilor, nucleonilor şi kaonilor în interacţiunile hadronilor şi ionilor grei cu nucleele atomice la energii intermediare şi relativiste.

2014

Se va elucida faza fizică și rolul oscilațiilor cristaline pe baza modelului Anderson-Holstein al impurității. Pentru sisteme bidimensionale caracterictice supraconductorilor cu temperaturi critice înalte bazate pe Fe, As, se vor obține parametrii de bază favorabili apariției supraconductibilității. Se va elucida rolul deosebit al procesului Umklapp în apariția SDW și, ca urmare, a apariției supraconductibilității. Modelul cu strune quark-gluonice (QGSM) va fi extins pentru domenii de energii mai mici de 100 MeV și mai mari de 1 TeV pentru studierea reacțiilor inițiate de hadroni și ioni grei. Va fi studiată posibilitatea dezvoltării unor modele hybrid cinetice-hydrodinamice pentru studierea fenomenelor colective ale producerii de particule.