Cercetări privind mobilizarea diversităţii vegetale cu potenţial ornamental pentru conservarea ex situ

Director de proiect, gradul ştiinţific Codul (cifrul) proiectuluiInstituţia executoareTipul proiectuluiDirecţia strategicăCaracterul cercetărilorTermenul de realizareRezultatele preconizateAlocaţii bugetareCofinanţare
dr. Țîmbalî Valentina Iosif
20.80009.7007.14
Grădina Botanică Naţională (Institut) "Alexandru Ciubotaru"
Proiecte din cadrul programelor de stat
III.5) Conservarea biodiversitățiiAplicativ2021-01-01 - 2024-12-31
2021
Mobilizarea, cercetarea, adaptarea plantelor, conservarea lor ex situ şi in situ este cea mai importantă sarcină a unei grădini botanice moderne. Strategia Naţională şi Planul de Acţiuni în domeniul conservării Biodiversităţii, rapoartele naţionale cu privire la Diversitatea Biologică, alte strategii de domeniu ne inspiră speranţa într-un viitor al ţării cu biodiversitate ameliorată şi stabilă (Negru A., 2001). Strategia de Conservare a Grădinilor Botanice (IUCN- BGCS, 1989), LEGEA nr.105-XVI, 2005 cu privire la grădinile botanice, ne impune o documentare corespunzătoare a colecţiilor, monitorizarea plantelor în colecţii, existenţa unei baze de date şi a unei politici de gestionare a colecţiilor, comunicarea informaţiei către alte grădini botanice, schimbul de seminţe şi material vegetal, efectuarea cercetărilor ştiinţifice asupra plantelor din colecţii ş.a. Definiţia BGCI (1999) spune: „Grădinile botanice sunt instituţii care adăpostesc colecţii documentate de plante vii, în scopurile cercetării ştiinţifice, conservării, prezentării şi a educaţiei”. Astfel ne încadrăm perfect în politicile BGCI cu colecţii impunătoare de plante ornamentale exotice de teren protejat și colecții de teren deschis: perene, anuale, bienale, care constituie un genofond de cca 4600 taxoni specifici din diverse regiuni ale Terrei. Rezultatele ameliorării au fost apreciate la diverse expoziţii naționale și internaționale, fiind competitive, aliniindu-se cerinţelor şi tendinţelor moderne. „Introducerea şi conservarea plantelor constituie unul din cele mai importante domenii ale activităţii umane, similare cu cele mai mari descoperiri şi invenţii”, menţiona academicianul N. Ţiţin în secolul trecut. Având directă legătură cu asigurarea echilibrului ecologic al mediului, cercetarea particularităților biologice și introducerea în cultură a noi plante în condiţiile ţării noastre, conservarea, utilizarea lor în arhitectura peisajului vin cu impact colosal pentru întregirea beneficiului generaţiilor actuale şi a celor viitoare. Existenţa şi progresul oricărei societăţi sunt indisolubil legate de conservarea diversităţii formelor vieţii. Prevenirea şi combaterea fenomenelor de poluare implică păstrarea frumuseţilor şi bogăţiilor naturii şi dezvoltarea spaţiilor verzi.