2021

Dereglarea sarcinii la termen mic pentru societate este un deziderat de importanță majoră printre problemele obstetricii contemporane, care de rând cu diminuarea natalității, sporirea numărului de avorturi în perioada precoce, boala abortivă, această patologie reprezintă una din formele principale ale pierderii reproductive. Sarcina dereglata la termen mic este un concept patologic complex, evoluția careia este soldata cu stagnare sau cu diferite forme de avorturi la termen precoce, până la 12 săptămâni de gestație, ce este un eșec al evoluției sarcinii. Conform datelor de literatură, dereglarea sarcinii perioadei precoce, evoluată în sarcină stagnată, variază în limitele de la 10% la 15% [7]. Cu referire la frecvența avorturilor spontane în Republica Moldova, în baza datelor Serviciului Statistic al IMSP IMșiC, se atestă o incidență medie de 11,65%, cota majoră fiind atinsă în prima jumătate a anului 2019 (14,6%). Literatura de specialitate indică o multitudine de factori declanșatori în eșecul sarcinii, care posedă un rol etio- patogenetic complex, uneori și contradictoriu. Majoritatea cercetărilor pe parcursul anilor au studiat factorii biologici și sociali cum ar fi: profilul genetic aberațional [3,6], profilul imunologic [1,2,11], vârsta [7], maladii somatice [12], anamneza obstetricală complicată [14] etc., factori sociali cum ar fi: clasa socială, profesia, efectul nociv al substanțelor toxice etc. [9]. Un șir de cercetări sunt axate pe rolul trombofiliei ereditare în anomaliile constituționale sau dobândite ale mecanismelor hemostazei la nivelul patului vascular utero-placentar [10], pe când alți cercetători indică rolul disfuncției endoteliale în perioada de implantare a blastocistului și placentogeneza la nivelul interfeței uteroplacentare, cu dereglarea vasculogenezei și angiogenezei precoce [5,8,13]. Un rol nu mai puțin de important se atribuie pierderilor precoce în cazul maladiei trofoblastice gestaționale și anume molei hidatiforme cu o incidență în de 1 la 1000 de sarcini, ce reprezintă o formă anormală a sarcinii în care conceptul nou format, non-viabil nu ajunge la termen. Actual mola hidatiformă ca unitate nozologică este grupată în trei forme de bază: alunițe hidatiforme, alunițe nemolare și concepțiile androgenetice/biparentale ale mozaicului cu aspecte istopatologice variabile-polimorfe [4]. Astfel, determinarea particularităților histopatologice distinctive în mola hidatiformă sunt importante pentru practica clinică și rămâne problematică, inclusiv, pentru patologi ginecologici cu experiență. Dereglarea etapei de placentație la stadiul timpuriu de dezvoltare a conceptului fetal contribuie la o perturbare majoră în sistemul utero-placento-fetal, urmată de instalarea placentopatiei precoce, cauza majoră în dereglarea evoluției sarcinii normale în termen precoce. Proiectul dat are ca scop studiul comparativ ale particularităților histopatologice în conceptul fetal în raport de statuturile germinativ-placentar și gestațional deciduo-endometrial în sarcinile dereglate la termen mic la gravidele cu avorturi spontane precoce. În acest context vor fi studiate cazurile cu avorturi spontane precoce, studiul retrospectiv pe parcursul anilor 2016-2018 în vederea determinării frecvenței patologiei date, estimării profilului patologic și situsurilor de cercetare în sistemul utero-placentar. Concomitent studiului efectuat în anului de referință se vor evalua particularitățile clinico-evolutive ale sarcinilor dereglate în termen precoce cu estimarea factorilor de risc în dezvoltarea avorturilor în termen mic. Prin aplicarea metodelor histologice de colorație (hematoxilinăeozină) și celor complementare (van Gieson cu picrofuxină, tricrom Masson) va fi studiat materialul biologic prelevat din avorturile precoce corespunzătoare statutul germinativ- placentar și gestațional deciduo-endometrial întru determinarea specificității particularităților histopatologice din loturile de studiu (sarcini stagnate în evoluție și sarcini în evoluție) inclusiv, lotului de control, format din materialul biologic prelevat din sarcinile întrerupte la indicații sociale, de comun cu direcționarea materialului biologic pentru investigații prin imunohistochimie. Preconizăm evaluarea particularităților histopatologice în cadrul studiul comparativ al placentopatiilor precoce vis-a-vis de formele evolutive etio- patogenetice și morfogenetice în dereglarea perioadei de placentație a placentogenezei precoce. Determinarea modificărilor gestaționale decidual-endometriale vis-a-vis de statutul germinativ-placentar și rolul lor în dereglarea sarcinii la termen mic în conceptul fetal. În cadrul acestui proiect intenţionăm să estimăm impactul factorilor moleculari proangiogenici vs antiangiogenici în angiogeneza precoce perioadei de placentație.