2011

Studiul răspunsului coronarian în disfuncţia endotelială diabetică la acţiunea factorilor mediată prin oxid nitric, prin hiperpolarizare, precum şi la stimulare adrenergică, endotelinică şi angiotensinică. Estimarea expresiei acidului microARN 143/145 în paternul tisular al restenozei intrastent. Aprecierea dinamicii conţinutului seric al fosfolipazei A2 asociată cu lipoptoteina (PLAC test) la pacienţii cu stenoză coronariană corectată prin angioplastie (PCI). Estimarea nivelelor cirulante ale IL-1, TNF-alpha şi ale proteinei C reactive la pacienţii cu stenoză coronariană corectată prin angioplastie (PCI).

2012

Va fi apreciat efectul benefic al biopolimerilor cu acţiune citostatică şi antiproliferiativă (Sirolimus şi Paclitaxel) fixate pe stent asupra complicaţiilor angioplastiei realizate la 200 de pacienţi şi anticipat prin reducerea incidenţei restenozei, infarctului miocardic fatal şi non-fatal. Va fi estimată valoarea predictivă a indicilor elasticităţii arteriale asupra riscului remodelării coronariene negative după angioplastie.

2013

Vor fi evidenţe privind rolul infl amaţiei nespecifi ce asupra riscului infarctului miocardic acut, trombozei şi restenozei intra-stent la pacienţii expuşi angioplastiei. Vor fi dovezi cu referire la efectele pleiotrope ale statinelor proiectate asupra remodelării coronariene în perioada postprocedurală şi riscului restenozei intra-stent. Vor fi obţinute date cu privire la valoarea predictivă a markerilor disfuncţiei endoteliale şi stresului oxidativ asupra riscului restenozei. Vor fi obţinute rezultate de punctare a fi abilităţii diferitor tipuri de stenturi (biodegradabile, acoperite cu statine, antiproliferative etc.) la conotaţia riscului restenozei intra-stent.

2014

Se vor obține dovezi privind creșterea activității procesului de glicare neenzimatică a proteinelor la pacienții care dezvoltă restenoză intrastent după angioplastie, iar nivelul circulant al produselor finale ale glicării poate avea valoare predictivă asupra remodelării coronariene negative. Se vor obține evidențe asupra caracterului și rolului modificării matricei extracelulare în restenoza intra-stent, utilizând markerii degradării și sintezei colagenului de tip I (PICP și CITP), determinați atât în paternul tisular al restenozei, cât și în ser.