Valorificarea științifică a patrimoniului lingvistic național în contextul integrării europene

Director de proiect, gradul ştiinţific Codul (cifrul) proiectuluiInstituţia executoareTipul proiectuluiDirecţia strategicăCaracterul cercetărilorTermenul de realizareRezultatele preconizateAlocaţii bugetareCofinanţare
dr. Mincu Eugenia Anton
20.80009.1606.01
Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”
Proiecte din cadrul programelor de stat
IV.3) Patrimoniu material și imaterialFundamental2020-01-01 - 2023-12-31
2021
Obiectul de cercetare al prezentei propuneri de proiect este limba română și cuprinde cinci subteme care vizează: revalorificarea elementului static al limbii române, reactualizarea patrimoniului onomastic și toponimic, identificarea elementelor dinamice ale limbii, elucidarea fenomenelor lingvistice generatoare de modificări în limba română la diverse niveluri: morfologic, lexical, semantic, funcțional etc. în condițiile integrării europene. Subtema 1. Cercetarea și valorificarea lexicului limbii române în context general românesc (Sectorul de lexicologie și lexicografie. Centrul de Lingvistică). Vorbind despre procesele active ce se produc în lexicul limbii române actuale, menționăm mai multe, printre care extinderea și restricţia sensurilor, deplasările semantice, metaforizarea, metonimizarea, formarea de noi cuvinte și sensuri, calcul, și, nu în ultimul rând, împrumuturile. Or, „limba română este foarte deschisă la noutate”, important este ca acestea să fie identificate, înregistrate și cercetate la timp de specialiști. Astfel că una dintre prioritățile subtemei o constituie crearea unei bănci de achiziții lexicale recente (bazată pe monitorizarea presei tipărite, electronice şi audiovizuale actuale din Republica Moldova), în vederea suplimentării dicționarelor de cuvinte și sensuri recente. E cunoscut faptul că din şirul proceselor active ce se produc în lexicul limbii române actuale o abordare aparte necesită, indiscutabil, împrumuturile, în special segmentul cel mai activ, pe care îl formează anglicismele. O examinare atentă a felul în care sunt utilizate acestea demonstrează că sunt diferite atât din punctul de vedere al adaptării, cât şi din punctul de vedere al necesităţii de a fi adoptate. Astfel, ne propunem să cercetăm și acest aspect al inovațiilor lexicale elaborând un lexicon de anglicisme recente uzuale, cu recomandările de rigoare privind pronunția, ortografia acestora etc., întâi și întâi pentru uzul școlar. Totodată, fiecare limbă are nevoie de produse tehnologice, care să o conecteze la circuitul internaţional de comunicare. Însă acestea, în varianta-hârtie, nu reprezintă o resursă lingvistică. În acest sens, ne propunem să inițiem crearea unui corpus lexicografic constituit din dicționarele elaborate de-a lungul anilor de specialiștii din cadrul Institutului de Filologie, în special de la Sectorul de lexicologie și lexicografie, care ar completa Corpusul lexicografic românesc esenţial (cele100 de dicţionare din bibliografia DLR). Subtema 2. Structurile fundamentale ale limbii româneşti, actualizările lor discursive (Sectorul de gramatică. Centrul de Lingvistică) va avea ca obiect de cercetare enunţul în calitatea sa de unitate comunicativă minimală. Având însă în vedere faptul că în lingvistica actuală enunţarea este parte integrantă din semnificaţia enunţurilor, studiile propuse spre elaborare vor avea drept obiect de cercetare nu doar problemele enunţului, ci şi ale enunţării. La subtema dată se prevăd două direcţii de investigare. În cadrul primei direcţii se va urmări inventarierea şi descrierea structurilor fundamentale ale limbii române, văzute ca punct de plecare în procesul de producere a enunţului. Sistematizarea şi descrierea lor se va face în funcție de criterii care vor avea la bază clasificarea semantică a verbelor şi specificul structurii lor actanţiale. Rezultatele obţinute la această direcţie vor fi reflectate în Dicţionarul de structuri fundamentale al limbii române. Cea de a doua direcţie va examina structurile fundamentale specifice limbii române sub aspectul actualizării lor discursive, deci va avea ca obiect de cercetare variantele comunicative ale acestor structuri. Reprezentând nişte construcţii derivate, contextualizate ale structurilor fundamentale, variantele comunicative constituie rezultatul unor procedee transformaţionale aplicate acestor entităţi în calitatea lor de enunţuri-nucleu. Studiul de lingvistică pragmatică realizat la această direcţie va fi intitulat Structurile fundamentale ale limbii române şi actualizările lor discursive. Subtema 3. Valorificarea textelor manuscrise vechi. Salvgardarea tezaurului onomastic. Motivologia - o nouă direcție în lingvistica europeană (Sectorul de istorie a limbii, onomastică și dialectologie, Centrul de Lingvistică). Componenta istoria limbii, sociolingvistica: a) Întocmirea Dicţionarului de unităţi polilexicale stabile motivate în limba română (în premieră în Republica Moldova),care relevă o nouă direcţie a lingvisticii europene, cea a motivologiei. b) Studiu lingvistic asupra textului romanului popular Sandipa de la 1798 (ms. rom. 824, Moscova). c) Construcţia lingvistică din anii 1924- 1940 în RASS Moldovenească. Componenta Dialectologie: Elaborarea versiunii digitalizate şi transliterate în alfabet latin a textelor dialectale. Componenta onomastică: a) Elaborarea lucrării Localitățile Republicii Moldova.